Pilda lui Philemon si Baucis reprezinta de fapt pilda ospetiei. Jupiter a mai fost numit si Hospitaliter sau cel ospitalier si el a fixat ca lege eternal pentru muritori, legea ospetiei. Orice drumet, pelegrin sau simplu om al Imperiului sau nu, daca batea la usa omului si cerea gazduire, oamenii aveau obligatia sa-l primeasca in gazda. In numele lui Jupiter calatorii aveau gazduire peste noapte.
Aelian si Tacitus referindu-se la legea ospitalitatii scriau in operele lor urmatoarele : ”Mare a fost la greci si la romanii antici grija si reverent ospitalitatii, pentru ca insusi Jupiter, tatal zeilor si al oamenilor, se ingrija de acest fapt, caci pe Jupiter oamenii il mai invocau cel Ospitalier. A nu primi pelerini si oameni saraci in ospetie se considera a fi un lucru rau, vicios caci ei sunt sub tutela lui Jupiter si de el sunt trimisi. De aceea insasi zeii se socoteau ca mergeau in locuintele oamenilor pentru a verifica umanitatea lor. Legea lui Lucanius astfel graia : daca la asfintit ar veni calatori si ar dori sa insereze sub acoperisul cuiva, acel om care nu la primit si nu a tinut cont de legile ospitalitatii sa primeasca pedeapsa caci pelegrinii vin in numele lui Jupiter cel Ospitalier.”
Astfel calatorii bateau din poarta in poarta si cereau gazduire in numele lui Jupiter cel Ospitalier asa cum in zilele noastre calatorii cer gazduire si pomana in numele lui Hristos. Tot asa cum Biblia spune ca oamenii au gazduit ingeri fara sa stie si cartile antice grecesti si romane spun ca oamenii au gazduit zei fara ca ei sa stie. Adesea cei care nu gazduiau oameni erau pedepsiti si supusi oprobiul
public.Pentru a sublinia valoarea legii ospetiei si a educa tineretul in spiritual acestei legi anticii au aratat ceea ce au patit oamenii care nu ofereau ospetie zeilor precum si cei care ofereau acest fapt. Se stie ca in timp ce Jupiter era pe pamant a fost “omenit” de un rege crud din Arcadia, regale Linx care a fost preschimbat de zeu in lup deoarece i-a servit la masa un sclav fiert.
Apoi pentru ca regele Midas la ospatat pe zeul Liber acesta, drept rasplata, i-a spus sa ceara orice vrea. Regele Midas a cerut ca pe orice pune mana sa se transforme in aur.
Insa intorcandu-ne la pilda lui Baucis si Philemon se spune ca Jupiter avea obiceiul, impreuna cu Mercur care era si zeul calatoriei, sa mearga pe pamant sis a ceara gazduire la oameni.
Astfel cei doi zei calatori au ajuns si intr-un sat. A batut la o mie de case frumoase, spatioase, mari sip line de servitor, de cirezi de vite si oi si nu le-a deschis nimeni. Spre inserat au zarit pe un deal uitat pe ulita o casciora prapadita cu acoperisul de paie. In aceasta casciora isi duceau zilele, uitati de Soarta, doi batrani : Philemon si Baucis. Acestia erau de o bunatate fara margini si de o modestie la fel de mare. Prin curticica mica a lor cresteau doar o singura gasca, aveau doar o bucata de vita de vie si cativa pomi fructiferi. Casa era saracacios mobilata. Astfel cei doi batrani cu frica de zei i-au primit cu draga inima in casa lor amarata. Ovidiu in Metamorphoses ne spune ca batrana Baucis s-a dus si le-a spalat picioarele oaspetilor asa cum este datina din vechi stramosi apoi a fiert cateva roscove, a cules struguri, i-a servit cu faguri de miere si vin, cu oua facute in spuza si i-a imbiat sa manance din fiecare dupa pofta inimii. Zeii vazand atata bunatate au inceput sa-si arate puterea umpland paharele goale cu vin si aratandu-si reala lor infatisare. Batranii cuprinsi de evlavie au vrut sa le dea sa manance si unica lor gasca. Jupiter si Mercur le-au spus sa ceara drept rasplata orice vor, iar batranii nu au dorit decat sa slujeasca impreuna pe zei, iar cand o fi sa moara, sa moara amandoi pentru a nu suferi unul de singuratate si amaraciune.
Atunci casa lor s-a transformat intr-un temple maret iar la sfarsitul zilelor lor, Jupiter i-a transformat in doi meri cu crengile care se impleteau pentru a nu fi despartiti niciodata. Cat despre sat, zeii l-au innecat in ape pentru rautatea oamenilor. Intelesul acestei pilde este faptul ca in aceata opera ne sunt prezentate unele ritualuri vechi : spalarea piciorelor oaspetilor, asa cum I se facea si lui Iisus de catre cei la care innopta. Se ofereau oaspetilor cei mai bun de mancare sic el mai bun pat pentru odihna.
Legea ospetiei este asadar un bun care din pacate in zilele noastre este atat de mult uitata.
