YOU TUBE BAR

Loading...

duminică, 19 august 2012

decontaminarea crestina - dezvaluiri cutremuratoare din practicile crestine - episodul 10

După pitagoreicii un om nu trebuie să înceapă un lucru înainte de a-i ruga pe zei să-l desăvârşească. Acest articol este un experiment şi un răspuns la adresa creştinilor care consideră că cei care cred în zei sunt închinători la idoli sau că din statuile zeilor antici ies duhuri de draci. Dacă timp de 2000 de ani creştinii i-au denigrat şi continuă să-i denigreze pe zei ce s-ar întâmpla ca şi un păgân să-i denigreze şi pe ei şi să prezinte partea urâtă din creştinism. Dacă ei ne numesc închinători la idoli noi să-i numim închinători la ciolane. Dacă ei îi atacă pe zei să-i atacăm şi noi pe „sfinţii” lor care au dărâmat temple, au ucis hierofanţi şi preoţi ai zeilor şi chiar pe fiinţa lor divină : Iisus. Aşadar veţi asista la un răspuns al unui preot al zeilor la adresa invectivelor creştinilor. Să începem dizertaţia... Iulian Apostatul îi numea galileeni, iar noi să-i numim închinătorii la ciolane... Trebuie spus apriori că ei sunt răi, sunt foarte răi ! Te vor ameninţa cu iadul, cu flăcările cele veşnice şi cu viermii care te rod de viu dacă le vei contesta religia, mizeriile popilor sau „minunile” creştine şi credulitatea babelor ! Trebuie să amintim că niciun „sfânt” divin nu a făcut nimic pentru om. În Evul Mediu mureau câteva milioane de oameni de ciumă în Europa ! Dar să vedem operele închinătorilor la ciolane. a. Închinătorii la ciolane Practica închinării la ciolane coboară în timp aproape de anul 200 e.n. când creştinii credeau că martirii îi pot ajuta ! În timpul împăratului Iulian Apostatul acesta a dispus ca o parte din acele moaşte să fie arse. Culmea este că creştinii au luat apoi cu asalt cimitirele şi au dezgropat cadavre pe care le-au rebotezat cu numele moaştelor arse de Iulian ! Iulian spunea că practica este dăunătoare. El spunea că creştinii continuă să se învârtă printre morminte şi să se închine la oase ! Din punct de vedere medical moaştele sunt un real pericol pentru sănătatea omului fiind pline de viruşi, bacterii nocive sau germeni letali. A le săruta crează un pericol fără precedent pentru cel în cauză. De pildă se ştie că ciuma se răspândeşte şi prin foste cadavre bolnave de ciumă care rămân active sute de ani. În timpul ciumei lui Caragea bolnavii de ciumă se îngropau în vas nestins ca să omoare cu timpul şi germenii de ciumă ! Aşadar oasele morţilor sunt purtătoare de germeni sau boli letale. De exemplu, acum câţiva ani, când s-a descoperit la Universitate, în Bucureşti, un cimitir vechi de 200 de ani s-au luat probe ca nu cumva acele oseminte să conţină boli periculoase ca ciumă, lepră etc. Deci, oasele morţilor emană germeni şi microbi periculoşi pentru oameni. Cel mai bine este ca un cadavru să rămână în pământ sau să fie incinerat. Al doilea aspect este saliva care conţine bacterii de la un om la altul. A săruta acelaşi oase în acelaşi loc cu cei bolnavi fac să existe pericole de boli grave : pneumonii, boli respiratorii, infecţii cutanate etc. Deci moaştele emană germeni care îi pot contamina pe cei care le sărută. Cu consecinţe dezastruoase. De asemenea, saliva persoanelor bolnave conţin germeni care pot îmbolnăvi pe cei sănătoşi. Trebuie spus că cei care au grijă de moaşte, le curăţă cu „ulei sfinţit” la câteva zile. Nu folosesc nici clor, nici altă soluţie dezinfectantă. Aşadar niciodată moaştele nu vor fi curăţate de germeni şi bacterii. Se vor şterge doar cei de la vârf, nu şi cei de la bază. Bombă letală plină de viruşi ! Medicii corupţi sau fanatic religioşi nu vor să scrie tratate de medicină care să descrie periculozitatea sărutării moaştelor, icoanelor sau împărtăşirea cu aceeaşi linguriţă a mai multor oameni. Le este frică că-i fac atei, răzvrătiţi sau satanişti. Le este frică că-şi pierd clientela de măicuţe fanatice care nu mai vin la ei. b. Închinătorii la icoane Icoanele nu sunt altceva decât noii idoli. Imaginea lui Dumnezeu Savaot sau Iehova cu barbă, bătrân, cu soarele deasupra capului este imaginea antică a lui Zeus cel bun. Aceeaşi barbă, altă denumire ! Imaginea zeiţei Isis cu Horus în braţe este aceeaşi cu a Maicii Domnului cu Iisus în braţe ! Imaginea Sfântului Gheorghe care ucide balaurul are două componenţe mitologice : - Horus ucide balaurul sau pe Set - Zeul Apollo ucide şarpele Pithon Toate aceste picturi şi icoane se pierd în negura timpului. Icoanele au împrumutat hainele, obiceiurile zeităţilor antice pe care le-au rebotezat în creştine ! Alte exemple... Pictarea papei cu cheile raiului este identică cu pictarea zeului Ianus, fost rege antic al Italiei, cu cheile cerului. Maica Domnului a fost pictată cu spice, cu soarele şi luna, cu căprioara sau cu voalul acela mov pus pe cap. Trebuie spus că zeiţa Demetra era pictată cu spice. Că zeiţa Diana era pictată cu soarele şi luna sau căprioara şi că zeiţa Isis era pictată cu un voal pe cap de culoare albă şi nu mov. Icoanele n-au nicio putere. Nu sunt originale şi nu în ele se află manifestarea sacrului, ci în suflet. Templul divinităţii se află în suflet, în interiorul corpului uman, nu în icoane, moaşte sau alte obiecte religioase. De diavol nu te scapă o cruciuliţă, ci bunătatea sufletului omului şi virtutea lui. Alte icoane... Gemenii Castor şi Pollux sunt pictaţi în icoane ca sfinţii Cosma şi Damian. În perioada târzie a Imperiului Roman, Iisus era pictat în togă senatorială ! Q.E.D. ! c. Personalitatea lui Iisus Conform surselor antice necreştine, Iisus a murit nedemn pentru misiunea lui, adică pe cruce, ca orice tâlhar. Celsus îl descrie ca fiind un bastard, tatăl său fiind soldatul Pandera şi nu Iosif. De mic, spune Celsus, se certa cu tatăl său adoptiv, Iosif, susţinând că Iehova ar fi tatăl său adevărat ! Apoi era neştiutor de carte ! Când a început lucrarea, s-a înconjurat de 12 apospoli, care proveneau din pătura de jos a societăţii, unii chiar fiind certaţi cu legea sau urâţi de popor : vameşi, pescari etc. În alt rând Celsus îl descrie mic de statură, urât, cu faţa borcănată care nu avea nicio voce care impunea tăcere. Ori, spunea Celsus, ce reprezentant divin îl crează pe fiul său, cu asemenea defecte ! Fizice ! Fiul lui Apollo, Asclepios, era cu barbă, athletic, robust, cu voce pătrunzătoare. Om de ştiinţă, învăţat, medic. El a fost crescut de fiinţe divine, ca centaurii, care l-au învăţat tainele medicinii ! Iisus plângea şi se văita ştiind că va muri pe cruce. Un filosof care a fost omorât strivit pe piuă zâmbea. Alt filosof căruia stăpânul i-a sucit un picior, a prezis zâmbind această faptă ! Dacă Iisus era de origine divină, susţine Celsus, el îşi accepta destinul fără să se mai plângă. Hercule a ars pe rugul din muntele Oita cu zâmbetul pe buze ! El nu a fost părăsit de oameni, iar cel mai bun prieten al său, Iolaus, i-a aprins rugul pentru a pune capăt suferinţelor sale. Când a murit, s-au deschis cerurile şi au apărut zeiţele Nike ( Victoria ) şi Atena care l-au răpit la cer. Iisus a murit pe cruce condamnat de preoţi, părăsit de oameni şi chiar de apostoli ! Petru s-a dezis de 3 ori de el, iar Iuda l-a trădat ! Ce fiu de zeu a fost vreodată trădat de om ?! Ce fiu de zeu a murit ca un criminal pe cruce ?! Ce fiu de zeu a declanşat o mulţime de oameni să fie împotriva lui ?! Ce fiu de zeu plânge cunoscându-şi destinul ?! De ce Iisus a spus : „ Tată dacă se poate, ia paharul acesta din faţa mea !” Unde era iubirea lui pentru oameni ?! Ce fiu de zeu a fost făcut timp de sute de ani măgar, răstignit, rebel, răzvrătit etc. !? În Pompei arheologii au descoperit un desen având cap de măgar şi trup de om cu titlul : Anaximenes îşi adoră zeul ! Adică pe Iisus ! Deci Iisus plânge, este trădat, vrea să fugă de destinul său şi moare pe cruce. Ce destin nedemn pentru un fiu divin ! El este mic de statură, urât, cu o voce neimpozantă. Celsus spunea că minunile lui Iisus le făcea orice vrăjitor. El spunea că Iisus a învăţat din Egipt să alunge dracii sau să facă să apară mese bogate din nimic ! Apollonios din Tyana, un secol mai târziu, filosof pitagorean şi iniţiat în tainele zeilor, scotea demonii cu puterea zeilor sau vindeca oameni. El învia şi morţi ! Asclepiazii înviau morţii, alungau duhurile rele, vindecau bolile. Pitagora liniştea vânturile şi mergea pe apă. Lui Pitagora râul i-a dat bineţe. Zeus putea transforma apa în vin la fel ca şi Dionisos.