YOU TUBE BAR

Loading...

duminică, 19 august 2012

decontaminarea crestina - necesitatea decontaminarii crestine - episodul 6

Trăim într-o lume bolnavă, o lume a patternurilor sociale şi religioase, o lume în care mai des auzim vei arde în iad decât te iubesc. Trăim într-o lume obscurantistă, a Evului Mediu, a hramurilor bisericii şi a sărutărilor de moaşte. O lume a preoţilor şi a duhovnicilor, a măicuţelor fanatice şi a profesorilor de religie ortodoxă. O lume de tip Tanacu în care oiţe terorizate de diavol sunt „exorcizate” în cel mai brutal mod. Trăim o lume în care ştiinţa şi filosofia sunt puse la zid, iar vieţile scandaloase ale „sfiinţilor” creştini sunt puse la loc de cinste. Trăim într-o lume a psihozelor mistice în care duhovnicii îşi dau mâna cu psihiatrii şi aruncă mii de oameni în paturile spitalelor de psihiatrie sau pe marginea prăpastiei şi a sinuciderilor. Oameni normali, cu studii şi familie, îngenunchiază în faţa bărbuţelor depănându-şi povestea cu speranţa că cei „aleşi” de Domnul să intermedieze relaţia om divinitate, le vor ierta păcatele reale sau imaginare. Vedem o lume bolnavă pline de psihoze mistice de tipul ( ungurii vor să ne ia Ardealul, străinii vor să ne bage cipuri în mâini, nu ne vindem ţara, suntem ortodoxi de mii de ani, aici e Grădina Maicii Domnului, va fi cutremur mare de opt ore, vine Sfârşitul Lumii etc ) care blochează activitatea normală a oamenilor. În această lume bolnavă a nu fi ortodox fanatic înseamnă, după părerea masei şi a bărbuţelor, că eşti satanist ateu, păgân, paria, imoral, ucigaş de oameni şi de suflete, om fără Dumnezeu, rău famat, ticălos şi pervers. Invectivele dintre diferite culte creştine se succed cu o repeziciune fără precedent : sectantule, pocăitule, iehovistule. Toate terminându-se cu sintagma vei arde în iad. Te bate Dumnezeu ! Trăim într-o lume plină de psihoze, o lume care începe la orele de religie din clasa întâi şi se termină pe genunchii bărbuţelor la spovedanie. O lume în care bărbuţele prelucrează psihic copiii şi le predă doctrina iadului, a chinurilor veşnice, a diavolilor, a urii pentru tot ce nu este ortodox. O lume plină de psihoze mistice şi de bolnavi mistici care sunt prelucraţi de duhovnici. O lume în care copilul de clasa întâi, în loc să se joace fotbal citeşte Vieţile Sfinţilor şi tremură cu gândul la pedepsele veşnice din iad şi la focul nestins. O lume în care copilul nu se mai ataşează de ştiinţă, ci de dogme şi religie, pe care le percepe ca adevăruri absolute. O lume a maselor isterizate care pupă moaştele, care pupă icoanele şi care îngenunchiază în faţa bărbuţelor. Aceasta este lumea în care trăim, o lume a la Torquemada, o lume a auto da fe-urilor psihice, a urii, a superstiţiilor, a babelor isterizate şi a oiţelor supuse bărbuţelor. O lume în care omul, creaţia universului, e strivit fără milă de bărbuţe. O lume în care trebuie să ai duhovnic, în care trebue să te închini lui Dumnezeu, în care trebuie să îngenunchezi în faţa lui Iisus, în care trebuie să te spovedeşti, să săruţi icoane şi moaşte şi să participi la Liturghie. O lume în care gândirea liberă şi suverană este percepută ca cel mai mare păcat, o lume în care ateul este mai mult desconsiderat decât criminalul, în care plânsul ia locul râsului. O lume plină de psihoze mistice. De ce trebuie să ne decontaminăm creştin ? La punctul 4 şi 5 am văzut care sunt psihozele mistice şi cum se crează ele. Omul este creaţia Universului, făcut să gândească liber şi să fie independent şi fericit. El nu trebuie să se închine în faţa niciunei fiinţe divine. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a scăpa de aceste idei eronate percepute ca dogme care ne duc spre psihoze mistice. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a reînvăţa iubirea atât pentru oameni, cât şi pentru natură, plante şi animale. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a reînvăţa valorile umanităţii şi a vedea în om o manifestare a sacrului. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a spune semenului te iubesc şi nu vei arde în iad. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a îmbrăţişa ca valoare supremă ştiinţa pură şi cercetarea, promovarea savanţilor şi ideile de geniu din studiu. Acest fapt îl facem pentru a învinge bolile, a zbura în spaţiu sau a descoperi secretul nemuririi. Noi trebuie să ne pentru a ne da seama decontaminăm creştin pentru a ne elibera de frici, angoase, depresii şi psihoze mistice, pentru a ne elibera de boli psihice grave, de groaza de foc, iad sau draci. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a ne împlini sufleteşte şi a ne reîntoarce la adevărata doctrină a divinităţii care este iubirea. Trebuie să fim o fiinţă eliberată de prejudecăţi, idei mistice şi ezitări care ne blochează activitatea. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a nu mai purta războaie religioase şi a învăţa iubirea şi nu ura. Trebuie să-l respectăm şi pe musulman, şi pe mozaic, şi pe budist, şi pe shivaist sau confucianist. Noi trăim printre oameni şi pentru oameni. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a reînvăţa toleranţa religioasă şi respectul pentru orice altar şi orice divinitate, fie înger, zeu, daimon bun sau djin. Trebuie să ne eliberăm de orice tip de dogmă creştină şi influenţă creştină pentru a putea citi neutru orice tip de carte din orice religie şi orice timp. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a ne da seama de puterea cunoaşterii şi ştiinţei, a informaţiei şi a pregătirii. Pentru om, pentru ştiinţă, pentru Univers. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a explora şi conduce universul cu navele noastre cosmice şi a aduce la tot ce este viu un mesaj de pace, sprijin şi căldură. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a ne reîntoarce la natură şi la legile ei şi să ne uităm cu compasiune şi milă şi în ochii trişti ai unei căprioare. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a vedea în natură un suflet viu, care creşte, suferă, iubeşte şi moare odată cu al nostru. Pentru a vedea sufletul copacului, al apelor şi al animalelor şi pentru a le respecta şi a le proteja şi a nu le mai distruge sau strica. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a ne iubi mai presus de toate copii noştrii şi a-i educa în spiritul dragostei pentru oameni, a-i toleranţei şi dragostei pentru ştiinţă. A-i elibera de dogme nocive care le distruge inocenţa şi calitatea de oameni. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a oferi o pâine celui înfometat, o pătură celui gol, un pahar de apă celui însetat şi o alinare şi o mângâiere celui trist sau bolnav, fără a mai întreba dacă este creştin sau nu, dacă merge la biserică sau nu sau dacă are păcate sau nu. A nu judeca. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a învăţa să iubim cu tot sufletul şi cu tot corpul persoana alăturată fără a mai considera aceasta un păcat. Plânsul, iubirea, dragostea, nu sunt păcate. Sunt sentimente perfect omeneşti. Pentru a vedea în sex o manifestare a sacrului şi a iubirii şi nu un păcat. Suntem creaţi şi cu organe de reproducere. Nu suntem asceţi. Anticii nu se ruşinau de corpul lor. Nici de a face sex. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a nu mai considera suferinţa şi boala ca o pedeapsă de la Dumnezeu şi a învăţa să respecţi şi pe cel bolnav şi să-i zâmbeşti. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a ne debarasa de un Dumnezeu gelos şi tiran a cărui singură preocupare este să ne judece şi să ne ardă în iad. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a fi stăpâni pe corpul nostru, mândrii de el şi a nu mai tremura în faţa bărbuţelor şi a considera sexul un păcat. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a redescoperii să fii om, pururea creator, liber şi stăpân peste destinul tău. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a ne elibera de tirania popilor, bărbuţelor care ne-au prins în plasa lor. Nu trebuie să fim sclavii lor. Nu trebuie să mergem la casele lor sau să le dăm lor bani şi să le spunem, prin spovedanie, viaţa noastră cu intimităţile şi „păcatele” noastre. Nu trebuie să îngenunchem în faţa lor şi să plângem în faţa lor. Suntem liberi. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a scăpa de frica de divinitate, păcat sau frica de duhovnici. Noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a scăpa de frica de iad, de foc nestins, de chinuri veşnice, de draci, de Judecata de Apoi şi de alte afecte negative oribile cu care operează popii care sunt adevăraţi terorişti psihici şi stăpâni perverşi ai sufletelor noastre. Deci decontaminarea creştină este necesară pentru : - A ne elibera de dogme care sunt nişte idei fixe şi eronate din religie şi care ne conduc spre psihoze şi blocaje afective. - A învăţa să spui te iubesc şi nu vei arde în iad. - A iubi divinităţile şi oamenii şi a vedea în fiecare om o flacără a divinităţii şi ceva măreţ - A nu judeca pe nimeni - A ne apropia de cunoaştere, ştiinţă medicină cu scopul de a merge în stele şi de a descoperi secretul nemuririi. - A eradica războaiele religioase şi tradiţiile religioase care ne-au dat înapoi până în Evul Mediu. - A învăţa că trăieşti printre oameni şi pentru oameni. - A cerceta natura şi a vedea în ea ceva viu, sacru şi divin. A respecta natura. - A ne goli mintea de orice dogmă care ne blochează activitatea psihică şi intelectuală. - A ne educa copiii în spiritul toleranţei religioase şi nu a urii mistice pentru cel care crede în altceva. - A ne educa copii în spiritul dragostei pentru ştiinţă şi cunoaştere şi a iubirii faţă de oameni. - A nu ne mai fi ruşine de corpul nostru, nici de a mai face dragoste, ci de a fi mândrii de el şi că putem iubi - A nu mai îngenunchea niciodată în faţa duhovnicilor şi a nu ne mai spovedi lor - A ne elibera de frica de iad, de draci, de foc nestins, de chinuri veşnice şi alte idei mistice care ne blochează activitatea şi ne aruncă pe paturile spitalelor de psihiatrie. - A ne elibera de ideea unui Dumnezeu rău şi gelos care vrea să ne judece şi să ne arunce în iazul cu foc. - A învăţa să iubeşti fiinţa umană şi a dărui din suflet o pâine celui flămând şi un pahar de apă celui însetat. - A îngriji bolnavii şi a zâmbii celui întristat vindecându-i sufletul. - A fi oameni pentru om. A aduce pacea şi fericirea pe pământ. Dragostea. - A învăţa să fii bun. - A respecta legile divine ancestrale, cu zeii şi strămoşii noştrii. A respecta natura şi a primi oaspeţi în găzduire. A ne respecta părinţii şi a ne ocroti şi educa copiii în spiritul omeniei şi dragostei pentru ştiinţă. Şi multe altele... În esenţă noi trebuie să ne decontaminăm creştin pentru a deveni preoţi ai omului. Tu eşti contaminat creştin ? Tu urăşti pentru că aşa spune popa ? Respecţi omul sau tradiţia ? Crezi în diavoli sau în oameni ? Te conduci după dogme sau după dragostea faţă de oameni ? Judeci omul conform religiei tale ? Ţi-e frică de diavoli, Judecata de Apoi, foc nestins, chinuri veşnice sau răutatea din suflet ? Îţi creşti copiii cu „frică de Dumnezeu” şi „sfinţi” şi „dogme” sau în dragoste pentru ştiinţă ? Eşti eliberat de contaminarea creştină sau subjugat de ea ? Reflectează ! Să fiţi iubiţi !