Comportarea ierofantului

Preotul ierofant este capul templului roman cel care avea grija de acel edificiu de cult si de intreaga comunitate de sacerdoti ai zeilor care oficiau intr-un lacas.
Preotul ierofant conducea rugaciunea catre zei in cele trei moment ale zilei : dimineata, la pranz si seara. Dar cum se comporta un preot ierofant ?
Preotul ierofant iubea prin esenta sa pe toti oamenii dorind ca fiecare sa se lepede de pacat si sa se uneasca in rugaciune si jertfe cu zeii. El era bun pentru ca si zeii pe care ii slujea erau buni. El nu comitea pacate deoarece atunci s-ar fi despartit de pronia divina si ar fi fost atacat de erinii cu consecinta ca ar fi fost pedepsit in Tartar. Nu citea literatura pornografica, nu mergea la ospete cu oamenii rai si destrabalati. Facea milostenie catre cei saraci si orfani. Impartea daruri la cei saraci. Oficia slujbele. Lua haruspiciile si ghicea viitorul. Nu facea vraji deoarece acestea erau conduse doar de duhurile necurate si josnice acele erinii sau daimonii negri si rai. Era un bun familist. Impartea dreptatea si era un bun sfetnic celor oprimati. Oficia ritualurile speciale in sarbatorile antice. Lua parte la viata publica. Se ruga pentru imparat si Imperiul Roman. Efectua in temple rugaciuni speciale de exorcizare pentru cei atacati de erinii. Primea daruri de la stat si dijma. Se ingrijea de comunitatea religioasa in care oficia cultul. Uneori postea. Se indeletnicea cu filozofia si stiinta. Era un exemplu de probitate morala si etica pentru comunitate.