ABC3

ABC – ul metodelor de strângere de fonduri

Episodul 3

Explicarea termenilor ( 2 )

Am văzut care sunt cei patru termeni de început din cadrul unui proiect :

-         Date factuale

-         Titlul proiectului

-         Misiunea organizaţiei

-         Scopul organizaţiei

Pentru o mai clară cunoaştere a proiectelor de finanţare să continuăm cu explicarea termenilor.

e. Beneficiarii ţintă

Beneficiarii ţintă reprezintă categoria socială aflată în situaţie de risc ( social, medical, psihologic, profesional etc ) care face obiectul activităţii fundaţiei x. Adică spre cei care teoretic se îndreaptă fundaţia x. Pentru o mai bună eficacitate a organizaţiei x ea trebuie să aibă DOAR o singură categorie de beneficiari x care să-i rezolve. De asemenea, trebuie identificată nevoia beneficiarilor x atât social cât şi psihologic, material sau de altă natură. Noi vorbim acum de beneficiarii.

Tipuri de beneficiari :

Beneficiari cu probleme psihice

După profilul psihologic :

-         beneficiari cu probleme psihologice

-          beneficiari fără probleme psihologice

Aici îi întâlnim pe cei care au : depresii, anxietate, stări de panică până la paranoia sau schizofrenie. Deci cei cu probleme psihice mai mult sau mai puţin grave. Au nevoie de suport psihologic, psihoterapeutic sau psihiatric inclusiv medical. Uneori au nevoie de suport legislativ fiind discriminaţi de societate.

Beneficiari cu probleme medicale de tip somatic

Aici intervin toţi beneficiarii care au probleme somatice grave sau uşoare şi au nevoie de : suport medical ( medicamente, scaune cu rotiler, orteze, proteze etc ), suport psihologic       ( consiliere ), reinserţie socială şi profesională ( de la suport tehnic la ateliere protejate ).

Exemple de categorii de beneficiari : nevăzători, persoane cu dizabilităţi motorii, diabetici, cancer, sida etc.

Beneficiari cu probleme de reinserţie profesională

Aici vorbim de şomeri sau de alte categorii care nu au loc de muncă din multiple motive inclusiv de cele de tip medical ( persoane cu dizabilităţi ).

Cuantificarea lor pe :

-         Grupe de vârstă

-         Studii şi specializări

-         Fostul loc de muncă

-         Cauzele disponibilizării de la fostul loc de muncă

-         Receptivitate şi toleranţă la schimbare

-         Cursuri de recalificare

-         Probleme sociale şi materiale ca urmare a noului statut : şomer

-         Probleme psihologice şi medicale ca urmare a noului statut : şomer

-         Problemele individuale şi familiale

-         Gravitatea problemelor individuale şi familiale

-         Capacitatea de a-şi găsi un loc de muncă

-         Reinserţia profesională

-         Starea psihică, mentală şi fizică

-         Rezistenţa la stress

Au nevoie de :

-         Suport psihologic – ce să spui la interviu

-         Suport informaţional ( mai există angajatorul x care are profilul de activitate y exact ca al tău. Informaţia este cheia succesului. Să ştii că mai există o alternativă.

-         Suport profesional – există cursuri de formare profesională k

-         Suport tehnic – cum să-ţi faci CV în format european sau să-l traduci în engleză

Beneficiari în domeniul cultural :

Exemplu : tineri sau copii talentaţi la scris, actorie, muzică etc.

Se merge pe :

-         Promovarea talentului

-         Găsirea sponsorilor

-         Identificarea persoanelor care pot ajuta material tinerii sau copiii

-         Identificarea agenţilor muzicali sau a editurilor care pot ajuta copiii sau tinerii talentaţi ( case de muzică, edituri, cenacluri literare etc )

-         Exercitarea talentului în public ( organizarea de spectacole muzicale în săli, afilierea la o trupă muzicală sau constituirea unei trupe muzicale, găsirea unui impresar, scrierea de cărţi la comandă pentru o editură care suportă apariţia cărţii, jucarea în filme şi piese de teatru etc )

-         Probe de lucru

Beneficiari talentaţi în domeniul sportiv – copiii şi tineri

Beneficiari cu devianţă de comportament

-         Hoţii cei care încalcă legea

-         Sinucigaşii

-         Deţinuţii şi delincvenţii inclusiv copii

-         Alcoolicii

-         Narcomanii

-         Agresivii

-         Violatorii

-         Cei cu un comportament sexual deviant etc

Beneficiari cu probleme sociale :

-         Vârstnicii

-         Familii monoparentale

-         Familii sărace cu mulţi copiii

-         Şomerii

-         Orfanii

-         Copii abandonaţi în spitale

-         Copiii din centrele de plasament

-         Copii şi tineri delicvenţi

-         Bătrânii care sunt singuri, săraci şi bolnavi

-         Cei fără venituri

-         Cei fără adăpost

-         Copiii străzii

Beneficiarii cu probleme de ordin perceptiv social negativ :

-         Rromii

-         Sataniştii

-         Tinerii emo

-         Extremiştii politici : nazişti, legionari, comunişti

-         Unii tineri rock sau punk

-         Homosexualii sau lesbienele

-         Pocăiţii

-         Drogaţii

-         Deţinuţii

-         Ucigaşii

Unele categorii intră în mai multe categorii de beneficiari.

Mai sunt şi alte categorii de beneficiari. În ceea ce priveşte percepţia negativă a unui segment de populaţie aflată în situaţie de risc societatea reprezintă un barometru de selecţie. Ceea ce în trecut era blamat, acum poate fi acceptat şi promovat. De asemenea societatea din ţările conservatoare se opun curentelor occidentale de libertate : vezi acceptarea homosexualităţii. Alt exemplu : înainte de 89 fanaticii religioşi erau blamaţi. Acum e la modă să fii fanatic religioşi şi să crezi în cipuri şi conspiraţii mondiale sataniste, masonice etc.

Important :

Orice beneficiar trebuie analizat individual – caz unic. Orice beneficiar trebuie analizat de o echipă pluridisciplinară formată din : medic, psiholog, asistent social şi jurist. Orice beneficiar trebuie analizat de la micro la macro : individ ( el ), familie – micro, prieteni, societate – macro. Orice individ trebuie analizat din punct de vedere uman, social, psihologic, medical, financiar etc. Orice beneficiar trebuie format să devină agent al schimbării. Fundaţiile trăiesc datorită beneficiarilor. Fără ei nu ar exista programe, nici nu s-ar obţine fonduri şi implicit desfăşura activitatea. Respectaţi-i.

Nu uitaţi : beneficiarii reprezintă motorul organizaţiei x. Fără ei organizaţia x nu primeşte bani. Categoriile de beneficiari sunt multe. Ei necesită un ajutor complex. Ei sunt grupul ţintă al organizaţiei dumneavoastră. Ajutaţi-i şi respectaţi-i. Este mult de discutat atât de categoriile de beneficiari cât şi de identificarea problemei. Aceşti doi termeni se corelează reciproc. Întâi există problema, apoi beneficiarii acelei probleme care au o nevoie socială neîndeplinită şi care se simt marginalizaţi. Ajuta-ţi beneficiarii. Ei sunt cheia organizaţiei. Trăiţi datorită lor.

------------------------------                                        -----------------------------------------------------

Producţie :  18:05:05, sâmbătă, 6 octombrie 2012

Pentru informaţii suplimentare contactaţi-mă la tel : 0766710996 

                      

                                       Aveţi curaj !

                               Va urma 

ABC4

ABC – ul metodelor de strângere de fonduri

Episodul 4

Explicarea termenilor ( 3 )

Am văzut care sunt beneficiarii şi cum se împart ei. În vederea ajutorării lor este nevoie de un ajutor complex – uman, material şi social. Dar să vedem şi alţi termeni...

f. Obiectivele

Obiectivele :

-         Este un rezultat scontat

-         Se obţine prin atingerea scopului şi misiunii

-         Obiectivele sunt paşii ce trebuie făcuţi pentru atingerea scopului.

Exemplu de obiectiv :

Am închiriat sala ARCUB pentru concertul formaţiei x

Scop : concertul

Obiectiv : pasul urmat pentru atingerea scopului x – aici concert.

Alt exemplu :

Obiectiv : Am plătit sala x pentru conferinţa privind mediul.

Scop : informaţii legate de mediu.

Obiectiv : plata sălii x.

g. Activităţi :

Presupune o serie de activităţi ( paşii ) fizice, intelectuale pentru atingerea scopului x, ajutorarea beneficiarilor y şi îndeplinirea misiunii z.

Exemplu :

Asociaţia ortodoxă x

Scop 1 : ajutorarea bătrânilor

Activităţi : ele pot fi defalcate pe luni.

Exemplu de activităţi defalcate pe luni.

ianuarie	Scrierea de news letters
februarie	Conferinţă de presă privind situaţia bătrânilor din căminele de stat
martie	Vizită Căminul de bătrâni Străuleşti
aprilie	Vizită Căminul de bătrâni Sfântul Vasile, plantat flori cămin, oficiat un Te Deum
mai	Anchete sociale la 100 de familii de bătrâni
iunie	Ajutat 100 de familii în activităţi gospodăreşti : curăţenie, mâncare, piaţă.
iulie	Însoţirea a 20 de bătrâni la film la cinematograful Scala.
august	Conferinţă de presă, broşuri, raport de activitate.

De regulă un proiect este desfăşurat pe minim 1 an.

Acesta a fost doar un exemplu.

Activităţile reprezintă ceea ce ai făcut pentru beneficiarii fundaţiei tale. Ele se pot scrie zilnic sau după organizarea unui eveniment cu caracter social, medical sau profesional. Reprezintă pecetea organizaţiei. Prin activităţi – corelate cu bugetul – se văd faptele organizaţiei x. Cu cât activităţile organizaţiei x sunt mai diversificate, iar bugetul alocat pentru beneficiarii organizaţiei x este mai mare cu atât respectivul ong este mai eficient – adică mai bun. De asemenea respectivul ong este mai implicat în rezolvarea problemei.

Dar un ong trebuie să aibă edificată o misiune pe care să o urmărească – adică un ţel. Nu se pot face programe dacă nu ai definitivată misiunea ! De exemplu nu poţi să fotografiezi o persoană cu disabilităţi grave dacă nu ai misiunea să ajuţi astfel de persoane şi să ai şi specialiştii care să o facă. Altfel alergi doar pentru bani, pe care îi vei obţine foarte rar.

Activităţile sunt diverse. Ele trebuie scrise faptic şi tehnic nu emoţional. De tipul : am ajutat 10 bătrâni cu pachet alimentar în luna ianuarie. Nu : cu bucurie sufletească am adus zâmbetul pe buze la 10 bătrâni care ne-au mulţumit, pentru că le-am oferit pachet alimentar.

Activităţile pot fi :

-         Defalcate pe luni

-         Înregistrate într-un fişier

-         Trecute în raportul de activitate al organizaţiei x

Ele trebuie proiectate a priori pentru a răspunde şi la nevoia socială a beneficiarilor x.

Ele reprezintă pecetea organizaţiei x. Scopul lor este de a ajuta beneficiarii x şi de a nu-i ţine dependenţi de fundaţia x. Cu cât are loc o rulare mai mare a beneficiarilor cu atât fundaţia y este mai eficientă. Activităţile pot îmbrăca specificul misiunii fundaţiei x. Pot fi activităţi :

-         Religioase

-         Psihologice şi psihoterapeutice

-         Culturale

-         Didactice

-         Socioumane

-         Economice

-         Macrosociale

Ele implică factorul :

-         Uman

-         Social

-         Economic

-         Macrosocial

Important : În activităţi este bine să se implice ACTIV beneficiarii pentru că ei cunosc cel mai bine problema lor.

Aşadar se urmăreşte realizarea unor obiective pe marginea unor activităţi care să răspundă la nevoia socială a beneficiarilor y şi care să acopere şi misiunea fundaţiei x. Activităţile pot fi proiectate apriori ca o agendă de lucru sau o foaie de parcurs. Ele pot fi defalcate pe luni de zile sau pe toată durata proiectului şi pot fi scrise în proiect. Ele arată puterea şi seriozitatea fundaţiei x care chiar ajută beneficiarii y. Dar despre activităţi vom mai vorbi.

-----------------------------------                      ------------------------------------

Producţie :  17:05:55 marţi, 9 octombrie 2012

Pentru informaţii suplimentare contactaţi-mă la tel : 0766710996 

                      

                                       Aveţi curaj !

                               Va urma 

ABC5

ABC – ul metodelor de strângere de fonduri

Episodul 5

Explicarea termenilor ( 4 )

h. Bugetul – costurile

De regulă un buget bun este făcut pe baza sintaxei bipolare costuri ( cheltuieli ) – venituri. Cu cât raportul costurilor este mai îndreptat către beneficiari, iar veniturile acoperă în întregime activităţile fundaţiei x, cu atât aceea organizaţie este mai eficientă. Bugetul reprezintă oglinda organizaţiei x. În acest episod vom vorbi despre un buget bazat pe costuri. Care sunt costurile reale, directe sau indirecte ale unui proiect ! Bugetul reprezintă şi :

-         Puterea organizaţiei x

-         Gradul de seriozitate al fundaşiei x

-         Profesionalismul fundaţiei x

-         Gradul de implicare al organizaţiei x

-         Gradul de absorbţie a fondurilor externe ( proiecte de finanţare, sponsorizări, donaţie ) al organizaţiei x

-         Capacitatea fundaţiei x de a face ceva

-         Capacitatea membrilor fundaţiei x de a atrage fonduri

Bugetul se prezintă anual în raportul de activitate. Cu cât organizaţia x cheltuie mai mulţi bani pe beneficiari cu atât va primi mai mulţi bani de la sponsori deoarece dovedeşte că se implică în problema x şi este o organizaţie serioasă care ajută. Nu fiţi zgârciţi. Fiţi calculaţi. Cheltuiţi pentru beneficiari.

Ce conţine un buget bun :

-         Justificare a cât se cere şi de ce

-         Prezentarea bugetului total al proiectului

-         Calcule matematice corecte

-         Copii după fişe fiscale ( dacă este cazul )

-         Costuri directe şi indirecte

-         Previziuni inflaţie

-         Costuri directe : beneficiari ai fundaţiei x

-         Costuri indirecte : costuri spaţiu – chirie, telefon, consumabile etc.

De regulă, bugetul poate fi întocmit de contabil sau economist pe baza unor oferte tehnice de plată. De exemplu : costuri estimative a hranei beneficiarilor, costuri reale spaţiu, costuri achiziţionare materiale sau obiecte ( aparate medicale ), costuri reale închiriere sală pentru concerte etc. Costurile sunt fluctuante în funcţie de activităţile fundaţiei x. Ele sunt trecute în proiect şi raport de activitate.

Exemplu de buget :

A.     Costuri indirecte :

-         Chirie sală

-         Telefon sediu

-         Lumină

-         Apă şi gaze

-         Consumabile : toner, hârtie

-         Salariaţi : preşedinte, contabil, director executiv, asistent social, psiholog, jurist etc

-         Voluntari : materiale info, materiale privind legislaţia, produse de protocol, decontarea abonamentului etc.

B.     Costuri directe :

-         Cantină socială beneficiari : pâine, carne, legume, fructe, brânză, mezeluri, ulei, făină, mălai, apă minerală, sucuri, dulciuri etc.

-         Medicamente beneficiari

-         Aparatură medicală : orteze, proteze, căruciore, ochelari, aparat auditiv etc.

-         Instrumente muzicale : chitară, vioară, bas, trompetă

-         Echipament sportiv copii şi tineri

-         Instrumente sală pictură : acuarele, pânză, tempera, vopsele, pensule

-         Rechizite şcoală

-         Burse sociale

-         Burse de merit

-         Chirie sală concerte şi tipărire de bilete

-         Chirie sală conferinţă şi protocol, uneori cazare şi transport

-         Tipărire broşuri şi rapoarte de activitate

C.     Costuri adiacente

D.    Costuri neprevăzute

-         Maxim 10% din proiect

Bugetul este fluctuant. Pentru a obţine fonduri trebuie să reprezinte oferta reală a pieţei. De exemplu dacă o pereche de ochelari costă 50 de roni să nu treci 150 de roni. Nu poţi cumpăra calculatoare, maşini sau mobilă pe banii din proiecte de finanţare sau de la sponsori.

Un buget se bazează pe :

-         Chitanţe

-         Facturi fiscale

-         Contracte de sponsorizare

-         Contracte de donaţie

-          Cotizaţia membrilor fundaţie

-         Alte surse

Important :

Calculele trebuie făcute real cu costuri reale ! Trebuie ştiut de la sponsor :

-         Ce sponsorizează

-         Ce NU sponsorizează

În funcţie de acestea trebuie făcut un plan estimativ de buget care să acopere toate rubricile.

NU UITAŢI :

Bugetul :

-         Trebuie să fie real

-         Trebuie să acopere tot costul proiectului

-         Trebuie să fie sprijinit pe acte de tipul : fişe fiscale, chitanţe, contracte de sponsorizare, contracte de donaţie etc.

Pentru orice cheltuială privind proiectul x al fundaţiei y se cer de la agenţii economici măcar :

-         Chitanţe

-         Facturi fiscale

Nu trebuie să iei produse destinate proiectului FĂRĂ aceste acte financiare care intră în contabilitatea fundaţiei tale. Orice buget se bazează ŞI pe aceste acte. La sfârşit se trece şi sursa veniturilor despre care vorbim în alt episod. Un alt tip de buget se calculează pe dualismul venituri – cheltuieli. Atât veniturile cât şi cheltuielile intră în buget şi se includ în raportul de activitate al organizaţiei dumneavoastră. Dar despre buget şi mai ales cheltuieli vom mai vorbi. Pe curând !

Producţie : 18:03:30 marţi, 9 octombrie 2012

Pentru informaţii suplimentare contactaţi-mă la tel : 0766710996

                      

                                       Aveţi curaj !

                               Va urma